Reflecții

Lecțiile în context Duminică, 7 august 2022, s-a încheiat a noua Academie de Leadership și Pedagogie. Au fost cinci săptămâni de teorie și practică – cireașa de pe tortul formărilor propuse de Teach for Romania tuturor celor care își asumă responsabilitatea programului. Anul acesta, am urmărit academia de printre jucării și lingurițe cu mâncare în aer. Mi-am amintit cum a fost pentru mine ca participant (2018) și apoi ca mentor (2020). În atmosfera nostalgico-reflexivă (reflexivă atât în gânduri, cât și pe urmele lui Matei…

Dragă Matei, Când râzi, observ aceeași iubisferă din fotografiile cu bunica ta, în brațele mamei sale, continuându-și expansiunea. Când îți aduni sprâncenele, îl zăresc pe tatăl tău, printre mii de linii de cod și poezie, căutând ritmul orelor. Acum, ochii străbunicii, cu care ne-ai deslușit în primele luni de viață, devin alții, doar ai tăi… Te recunosc de puțin și dintotdeauna. Te voi cunoaște câte puțin, pentru totdeauna. – Jucăriile tale preferate trebuie să se învârtă. Roți sau moriști, nasturi sau capace, nicio alta…

Între imperfect și perfect simplu, Timpul mestecă în obrajii mei de câteva săptămâni. Dumicați lenți, apăsați cu pofta de a ști că fiecare este primit cum se cuvine. Aștept pe margine să se termine acest festin. Semne sunt că va urma măcar o pauză. Se cască și se freacă la ochi, ori plescăie coborând-și buzele, dar nu se oprește încă. Șansa mea a fost să moștenesc obraji rotunzi în care să se întindă fără să mă înțepe, după cum povestea o cunoștință, cu oscioarele pe…

Dragă Matei, E timpul pentru curățenia de primăvară. E timpul pentru curățenia de primăvară și eu nu mă pot urni Cu gândul primăverii care va veni. Se-ncheagă praf sub mese, Și-n pahare prinde gust, nimeni nu le ia la mână, Casa-i fără stăpână. E timpul pentru curățenia de primăvară și așternuturile rămân pe pat, Nescuturat, neschimbat și nespălat, Cearșaf cu somnul încă amprentat. E timpul pentru curățenia de primăvară Și mame fug din casă-afară, Fug și nu mai știu unde se întorc. Rămân jucăriile…

Dragă Matei, După ce adormi, mintea mea rămâne în urmă și înconjoară patul de n ori până când ți se alătură. La fel ca și tine, parcă mereu ar mai sta încă puțin trează să tragă de toate zdrăngănelele ce-i atârnă peste margini. În ultimele zile, a rămas în căutarea sau mai bine spus, așteptarea, capătului pe care să îl apuce pentru scrisoarea ce ți-o scriu. Ciucurele era după ureche, eu îl căutăm sub pat; noroc că odată ce m-am aplecat, mi-a venit sub nas…

Dragă Matei, Ne-am trezit împreună. Tu, tatonând cu picioarele deasupra-capului meu, eu, molfăind ultimii dumicați de somn.  Am bâjbâit cu frimituri la ochi până în dreptul jaluzelelor și am declarat ziua nouă. Apoi, ca de nicăieri și de peste tot, prin încrengătura rutinei noastre, și-a făcut loc o ciupitură verde și am știut că voi începe să îți scriu scrisori. Fiindcă neajunsurile îmi vor părăsi gura mai des decât îmi pot imagina, îți las țărmurile de care ele se vor desprinde. Astăzi este despre momentele…