Proiectul „Acceleratorul de competențe” s-a derulat între noi. 2022 – feb.2023 ca parte din programul „Teaching as leadership”, derulat de Teach for Romania în parteneriat cu UiPath Foundation. „Acceleratorul de competențe” s-a adresat tuturor cadrelor didactice care au urmat unul din cursurile „Leadership transformațional” sau „Comunitățile viitorului” în 2021/22.
Proiectul a cuprins 5 tematici, pornind de la întrebările profesorilor:
- Cum stimulăm motivația pentru învățare? (formator: Ioana Morar)
- Cum dezvoltăm abilitățile de leadership ale elevilor? (formator: Veronica Șandor)
- Cum formăm elevi autonomi și responsabili? (formator: Nastasia Alexandru)
- Cum folosim strategiile reflexive în învățare? (formator: Sorina Marinescu)
- Cum construim o relație de încredere cu părinții? (formator: Cristina Bărbosu-Ene)
Fiecare tematică a implicat profesorii în ateliere (15h), sesiuni de mentorat online (5h) și practică autonomă (10h). Munca absolvenților a fost celebrată în cadrul unei festivități și prin certificare.
În continuare, veți descoperi o pagină a Catalogului pe care am scris-o pentru cursanții înrolați în misterul Autonomiei. Scopul ei a fost să surprindă ideile-cheie într-un singur loc în care să revină pentru planificare, inspirație și auto-evaluare. Acum, este disponibilă tuturor celor curioși!
Cum planificăm pentru autonomie în învățare?
Elevul are încredere în profesor.
Felul în care elevii se simt înainte să intre la ora profesorului este crucial. Mai exact, elevii au nevoie să simtă că profesorul are încredere în abilitățile lor de a înțelege ceea ce le va preda pentru a fi (mai) motivați să participe. Trăsătura profesorului a fost numită credibilitate. Este credibil că acest profesor vrea ca eu să învăț? Elevii care intră la ora unui profesor necredibil vor fi pasivi, demotivați și dezorientați.
Alături de credibilitate, a doua cea mai valoroasă trăsătură este că profesorul aduce claritate în comunicare și își încurajează elevii să reușească. Copiii înțeleg obiectivele de învățare, ce înseamnă evaluarea și cum pot progresa. Profesorul îi implică, nu doar aplică metode de predare și evaluare.
| Ce influențează modul în care ești perceput de elevii tăi? | |
| Credibilitate: | Claritate: |
| · Abilitatea de a forma relații de încredere cu elevii | · Organizarea experienței de învățare – întrebări esențiale, obiective și criterii de succes explicite |
| · Competența de a preda adaptat nevoilor clasei pentru învățare profundă | · Explicațiile răspund nelămuririlor, introduc limbaj nou și se potrivesc clasei |
| · Pasiunea pentru materie și motivația profesorului de a se dezvolta | · Exemplele și practica ghidată susțin progresul și atenția pentru proces |
| · Disponibilitatea de a oferi sprijin elevilor în învățare | · Folosirea unor metode variate de evaluare și oferirea feedback-ului formativ |
Secțiunea face parte din articolul „Cine este Adultul care motivează?.
Elevii exersează abilitatea de a alege.
Mediul de învățare permite exprimarea unor alegeri controlate. De exemplu, elevii aleg:
- Dacă lucrează individual sau în perechi.
- Între două sarcini de lucru.
- Dacă lucrează tema în clasă sau acasă.
- Sau între diferite teme/subiecte.
- Dacă folosesc manualul, caietul sau anumite surse web pentru a rezolva (o parte din) evaluarea.
- Cum își iau notițe/studiază pentru evaluări.
- Cum abordează o neînțelegere (academică sau socială).
Elevii învață cum să învețe.
6 idei de la care puteți începe practica feedback-ului constructiv:
- Feedback-ul va urmări procesul, nu calitățile copilului. Ce pași au condus la acest impas popas?
- Întreabă, întreabă, întreabă deschis: copilul va reflecta, tu vei descoperi și elimina presupunerile. Evită „de ce”.
- Concentrează-te pe un aspect care este în controlul copilului. Explorați implicațiile și posibilele schimbări.
- Invită feedback din partea copilului despre activitatea ta: ce înveți de la el despre procesul tău?
- Copii diferiți, feedback adaptat: consideră nevoile copilului din fața ta.
- Feedback-ul va însoți cât mai aproape rezultatul/situația. Păstrați măcar un moment pentru voi înainte de a-l oferi.
Folosind obiective și criterii clare, este esențial să oferiți feedback imediat în relație cu ele și să invitați îmbunătățirea performanței prin întrebări. De exemplu:
- Cum ai abordat rezolvarea?
- Ce ai făcut bine? Cum știi?
- Cum puteai/poți verifica soluția?
- Ce ai face diferit?
Elevii vor putea răspunde unor astfel de întrebări doar dacă le folosiți regulat și ghidați formarea procesului de reflecție. Setarea unor obiective de învățare personale/colective va fi continuare firească.
O variantă de planificare a obiectivelor personale în învățare este cea a Recordurilor Personale (Andrew Martin). În competiție cu performanțele proprii anterioare, elevul dezvoltă abilitățile și motivația necesare învățării autonome.
Păstrați esența obiectivelor SMART și exersați definirea unor obiective: specifice, măsurabile și acționabile, într-un interval de timp realist. De exemplu: „Voi rezolva corect 5 probleme de tipul … folosind ambele metode până la următoarea lecție.”
Când pornesc pe acest drum al autonomiei, elevii au nevoie de câteva victorii mici pentru a alimenta rezervorul motivației. Cele mai satisfăcătoare recompense vor fi atingerea obiectivului și aprecierea verbală a efortului depus. Gradual, creșteți nivelul provocării pentru a menține direcția pozitivă și a evita pierderea interesului.
La clasele mai mici, pregătiți calea pentru obiective personale în învățare folosind, de exemplu:
- cartonașe Nu am înțeles încă – Nu sunt sigur, am nevoie de sprijin – Am înțeles, pot singur – Am înțeles și pot să ajut un coleg
- obiective legate de propriile interese și pasiuni
- folosirea unor grile de verificare a temelor
- vocabularul care susține atenția către propriul efort și progres, în locul etichetelor (talentat, deștept, etc.) și a comparațiilor cu alți elevi
- modelarea autoevaluării și progresului în relație cu un obiectiv personal
Beneficiile unui jurnal includ: reglare emoțională, stimă de sine, claritate și încrederea că „lucrurile au sens”. Toate acestea hrănesc mentalitatea deschisă și autonomia elevilor.
Există numeroase tipuri de jurnal: jurnalul recunoștinței, jurnalul de dimineață (primele gânduri și intenții), jurnalul lecturilor, de proiect sau artistic, jurnal de echipă…Un jurnal pentru fiecare ocazie! Așadar, creează un jurnal adaptat nevoile socio-emoționale și de învățare ale elevilor folosind atuurile diferitelor tipuri de jurnal. Alternează întrebările cu spații pentru desen, liste și notițe, și zone predefinite pentru planificare, însemnare a progresului, autoevaluare și gratitudine.
Pentru automatizarea practicii, alegeți minim un moment în care, fără doar și poate, elevii scriu în jurnal:
- la finalul orei/săptămânii
- înainte/după proiecte/evaluări
- la ora de dirigenție
Profitați de uriașa oportunitate și completați în propriul jurnal.
Pentru clasa pregătitoare/întâi, recomand: Pașaportul – Stările Unite ale Cunoașterii (gratuit). Variante mai complexe există pe Twinkl și cumînvațăoamenii.ro.
Organizarea grafică a informației încurajează înțelegerea profundă și creativă și identificarea neclarităților. Această organizare poate fi:
- o diagramă (arbore, hartă conceptuală, Venn)
- o secvențiere (pași, etape, evoluție) liniară sau ciclică
- un infografic
- un poster
- o prezentare digitală
- o combinație de text și ilustrație
Modelați procesul de gândire din spatele metodei alese. Integrați-o în orele de recapitulare. Odată ce elevii sunt încrezători să folosească astfel de metode vizuale, vor învăța cu o mai mare implicare/satisfacție/autonomie. Mai multe în secțiunea „Elevii experimentează cele mai eficiente strategii de predare.”
Pentru evaluarea înțelegerii unei lecții, puteți folosi:
- Cadranul Plus – Minus – Interesant – Întrebare (Ce prezintă un avantaj/un dezavantaj; Ce mi se pare interesant; Ce întrebare am/nu îmi este clar/aș vrea să știu mai multe)
- Știu – Vreau să știu – Am învățat
- Ce am făcut bine…Voi face mai bine…
- Generarea unei întrebări esențiale („Cărei întrebări importante pot răspunde mai bine după lecția aceasta?”). De exemplu, după lecția despre fotosinteză, o întrebare esențială ar putea fi „Cum am putea susține viața pe o altă planetă?”. Generarea unor astfel de întrebări vă va oferi indicii despre profunzimea înțelegerii, idei despre cum puteți continua și teme pentru proiecte/lecții inedite.
Regulat, profesorul va împărtăși din „tainele” modului în care oamenii învață. Adesea ascunse sub experiențele succesului și eșecului propriu, mecanismele de învățare, odată conștientizate, sporesc șansele ca elevii să dezvolte o mentalitate de creștere în locul unei mentalități rigide.
- Implicați elevii în povestea fascinantă a modului în care fluctuează memoria/atenția/motivația și exersați două-trei feluri în care pot utiliza mecanismul pentru a învăța mai eficient.
- Folosiți întrebările din perspectiva elevului (BBL) ca întrebări de reflecție și ca abordare prin elevii pot învețe orice de-a lungul vieții.
- Includeți în jurnalul de învățare o secțiune despre abilitățile de învățare și studiu, și faceți învățarea cât mai vizibilă măsurând relațiile dintre timpul de studiu, tipul de lucru, etc. și progresul înregistrat.
Pentru curioși, o scurtă introducere despre creierul care învață:
Elevii conștientizează și folosesc rolul emoțiilor pentru învățare.
Conștientizarea și gestionarea emoțiilor devin posibile prin rutine care folosesc:
- tehnici de respirație
- mișcări ale corpului
- vocabularul emoțiilor
- jocuri de rol
- povești și biografii
- exemple/modele pozitive
- discuții în atmosferă de încredere
- jurnal de învățare
Emoțiile puternice vă vor indica mereu că este nevoie de un moment, chiar și scurt, de reconectare la cortexul prefrontal. De aceea, creați-vă un portofoliu cu abordări ce restabilesc echilibrul înainte de a vă angaja în discuție.
Odată ce elevii se familiarizează cu diferite tehnici, oferiți-le posibilitatea de a alege între ele. Ulterior, încurajați-i să folosească tehnicile din propria inițiativă, în clasă și acasă.
Folosiți un semn discret în situațiile în care unii elevi vă atenționează că au nevoie de un astfel de moment în timpul orei. Agreați ce metode silențioase sunt disponibile în astfel de situație, ce timp au la dispoziție și clarificați responsabilitatea de a reveni la sarcina de lucru.
Astfel, când vă semnalează că vor desena în jurnal, înțelegerea există deja și nu va fi nevoie să vă întrerupeți din activitatea didactică.
Profesorii experți și profesorii cu experiență nu diferă din punctul de vedere al cantității de cunoștințe pe care îl dețin legate de curriculum sau de strategiile de predare - în schimb, profesorii experți se detașează prin modul în care organizează și utilizează acest conținut al cunoașterii. Profesorii experți posedă cunoștințe care sunt mai integrate, căci ei combină introducerea cunoștințelor noi disciplinare cu activarea cunoștințelor anterioare ale elevilor; ei pot face conexiuni între conținutul lecției curente cu alte subiecte din programă; ei pot face lecțiile unice prin schimbări, combinări și adăugiri, ținând cont de nevoile elevilor și de propriile obiective educaționale.
Elevii experimentează cele mai eficiente strategii de predare.
Metoda Jigsaw
Ați experimentat metoda Jigsaw în prima parte a atelierului. Este important de reținut că materialul pe care îl vor studia elevii trebuie împărțit în segmente logice, ce ulterior se vor conecta, precum piesele unui puzzle. Fie că pregătiți conținutul în trei, patru sau cinci părți, fiecare elev va fi responsabil pentru partea sa în echipă, va deveni un expert, va preda colegilor și va învăța de la/cu ei. Evaluarea le va oferi feedback imediat, specific etapei Integrating, și un reper pentru a monitoriza progresul.
Folosit în mod susținut, acest model de învățare colaborativă este printre cele mai eficiente moduri de a implica și responsabiliza elevii.
Câteva mențiuni pentru începători:
- Marcați distinctiv rolurile (elevii poartă câte un sticker/fiecare fișă are un simbol diferit/etc.) pentru a sprijini orientarea elevilor de-a lungul instrucțiunilor.
- Oferiți un model tipărit pe care elevii să îl folosească când predau colegilor și un model pentru elevii care ascultă; acesta poate include simboluri/imagini sau fraze cu spații libere și, mai târziu, întrebări care structurează discursul.
- Elevii rezolvă împreună evaluarea.
- Ulterior, elevii rezolvă individual, însă rezultatele echipei sunt considerate doar în ansamblul lor.
Pe măsură ce avansează, elevii rezolvă individual evaluarea și rezultatele echipei menționează performanța membrilor.
O explicație colorată a metodei Jigsaw:
Organizatoarele grafice
Teoria codării duale (Dual-Coding theory, Allan Paivio) propunea inițial că formarea unor imagini mentale susține memoria. Studiile indică un potențial mult mai mare; folosirea stimulilor non-verbali (desen, tabele, diagrame, secvențe, hărți conceptuale, etc.) susțin învățarea prin următoarele:
- captează atenția directe (în contrast cu atenția periferală)
- activează cunoștințele anterioare
- administrează încărcarea cognitivă
- construiește scheme mentale
- transferă informația în memoria de lucru
- reușind acestea, motivează
Cum începeți să vă familiarizați cu numeroasele organizatoare grafice?
- Tipurile de diagrame disponibile în Office, explicate în română: Tipuri de diagrame
- 19 exemple de organizare grafică ce pot fi editate și salvate gratuit (cu crearea unui cont): Creately.com
- Câteva exemple de organizare vizuală cu conținut teoretic complex, ilustrate de Oliver Caviglioli: Graphic Organisers
Când folosiți organizarea grafică?
- Sensing: stimul
- Integrating: activitate de descoperire a informației
- Acting: în organizarea rezultatelor activității
- Embedding: ca format pentru reflecție/planificare
Metoda conversației, cercul socratic și generarea întrebărilor
Le-am inclus pe toate în aceeași secțiune întrucât împărtășesc puterea modelatoarea a comunicării non-tranzacționale. În locul livrării și receptării, se instalează principiul parteneriatului. Acesta susține predarea pentru autonomie și responsabilitate.
Un joc relevant pentru orice vârstă, ce dezvoltă abilitatea esențială de a găsi sensul se numește Înțeleptul:
- O pereche de elevi devin centrul atenției.
- Unul dintre ei numește un obiect comun.
- Al doilea povestește o întâmplare reală din propria experiență ce are legătură cu obiectul. Restul colegilor ascultă.
- Toți elevii reflectează asupra poveștii: a) care este mesajul întâmplării și b) ce mesaj mare/universal putem extrage din întâmplare.
- Elevii împărtășesc și discută în perechi/grup/plen.
- În final, îi ghidați către identificarea unor teme comune și/sau generarea unor întrebări deschise.
Jocul este amuzant și surprinzător de profund. Folosindu-l regulat, elevii își vor forma abilitatea de a găsi însemnătatea lecțiilor/situațiilor de viață atât în, cât și dincolo de imediat.
Analiza cognitivă
Alături de metoda gânditului cu voce tare, analiza cognitivă este vitală structurării înțelegerii și automatizării practice. Atât în Integrating, cât și în Acting, analiza cognitivă formează spiritul de observator și evaluator, sporind autonomia în învățare.
Ce include analiza cognitivă?
- etapele sarcinii de lucru
- anticiparea momentelor provocatoare sau în care va fi necesară o decizie
- prioritizarea acestor momente
- definirea strategiilor de lucru
Până la automatizarea analizei ca parte din repertoriul abilităților de învățare, creați o listă de verificare sau o diagramă Da/Nu pe care elevii o pot folosi singuri pentru a lucra și a se evalua.
De exemplu, pentru a susține literația, studiile au evidențiat 7 pași. Utilizând întrebări și imbolduri simple, procesul complex devine accesibil elevului în clasă și acasă.
Învățarea de la/cu semeni
Termenii peer learning, peer teaching și peer review se referă, în ordine, la: elevii ca parteneri de învățare (perechi, mentori), elevul ca profesor (pentru colegi sau elevi mai mici) și evaluarea/feedback-ul între elevi.
Pentru această secțiune, subliniez abordarea peer teaching – elevul ca profesor pentru trei tipuri de lecții:
- lecție remedială
- lecție nouă pentru toți elevii
- lecție pentru elevii mai mici
Rolul profesorului:
- planificați rutina unei sesiuni în care elevul predă
- sprijiniți în funcție de nevoile specifice (pregătirea/livrarea lecției)
- observați dinamica clasei într-un context diferit
- oferiți feedback formativ
Elevul care va preda:
- își organizează informațiile
- conștientizează și adresează propriile neclarități
- descoperă semnificații/legături noi
- comunică într-un scenariu nou
- primește feedback în timpul și la finalul interacțiunii (răspunsurile elevului, feedback despre lecție)
- își reformulează/reconsideră abordarea
Cum pregătiți elevii să predea?
- Întreabă un coleg – înainte ca o întrebare să ajungă la catedră, creează o rutină astfel încât copiii să apeleze la ajutorul unui alt coleg în fiecare zi.
- Metoda gânditului cu voce tare – elevul povestește cum rezolvă o problemă în timp ce o face. Modelați metoda și glăsuiți dubiile, alternativele și capcanele.
- Metoda gândește singur – gândește în pereche – împărtășește cu clasa (think, pair, share) – elevul exersează comunicarea propriilor idei.
- Peer instruction (Mazur) – punctați lecțiile de predare cu întrebări calitative prin care elevii găsesc singuri semnificația conceptului predat. Metoda este folosită mai ales în științe pentru a susține învățarea dincolo de formule.
- Metoda Jigsaw
- Cu elevii de gimnaziu și liceu, parcurgeți un plan de lecție și exersați formularea obiectivelor și a criteriilor de succes. Planificați împreună o lecție.
- Pregătiți elevilor o „ofertă” cu metode de predare și învățare relevante pentru designul strategiei pe care o veți aplica. Exersați-le împreună.
Un exemplu de bună practică
Ce idei păstrezi pentru propria practică din acest an școlar?
Ce idee este utilă în planificarea curentă?
Ce pare imposibil din ceea ce ai urmărit?
Ești deschis să discutăm în sesiunea 1:1 despre acest aspect?
Întrebări frecvente
Deveniți detectivul celor trei nevoi din cadrul teoriei auto-determinării: Autonomie – Competență – Relaționare.
- A înțeles ce are de făcut? Îi este clar de ce efectuarea temelor este importantă?
- Are abilități de organizare astfel încât să aloce timp suficient temei?
- Cum este mediul de învățare de acasă? Are condițiile minim necesare?
Înainte să se adune temele nerezolvate, setați contextul în care o parte din răspunsurile întrebărilor de mai sus să fie deja adresate:
- Contractul temelor: un document adaptat vârstei pe care îl semnează elevii și părinții în care includeți: cât de des vor primi teme, cât durează în medie efectuarea unei teme (setați-vă un standard de a nu oferi teme monumentale) și criteriile de evaluare a unei teme(puține, dar relevante nivelului lor)
- Lista de verificare: în fiecare săptămână, elevii primesc sau își întocmesc o listă de teme și bifează pe măsură ce avansează. La început, puteți agrea că va fi nevoie și de semnătura părinților.
- Rolul temelor: marcați relația dintre efectuarea implicată a temelor și progresul elevilor cu aprecieri. Provocați cu regularitate elevii la discuție folosind puterea întrebărilor: Ce ar fi dacă nimeni, niciodată nu și-ar fi făcut temele? Cum s-ar numi materia pentru care toți elevii și-ar face temele mereu? Ce s-ar întâmpla cu ora de matematică dacă ne-am face toți temele timp de o săptămână/lună?
- Partenerii de verificare a temelor: perechi de elevi își verifică zilnic temele și marchează, în funcție de criterii și într-un format predefinit, calitatea lor
- Standardul de calitate: dedicați un moment din timpul săptămânii în care verificați temele și evaluările primite de la colegi. De exemplu, dacă elevii au teme de luni până joi, vineri veți verifica și veți oferi feedback pentru temă și pentru evaluare. Pentru cei mici, creați un titlu de recunoaștere pentru temele efectuate cu efort vizibil și pentru evaluatorii preciși.
- Efectuarea temelor la școală: fie după ore (Club de teme), fie în timpul programului. Este provocator, însă nu imposibil! Poate că se va numi „Pauza temelor” și o veți avea de trei ori pe săptămână. Sau veți numi un rol „Temificatorul” – în fiecare zi, un elev își rezolvă tema în clasă cu sprijin, dacă are nevoie.
- Împărțiți sarcina în pași mici și realizabili pentru nivelul său de competență.
- Alocați un timp de realizare fiecărui pas și folosiți-l în mod vizibil. Poate este vorba de un cronometru la bancă sau unul proiectat pe tablă.
- Îmbrăcați sarcina în haine noi ca parte dintr-o provocare sau a unei situații de viață.
- Pentru începători, folosiți forme simbolice de recompensă (puncte). Pe termen mediu și lung, înlocuiți-le cu feedback-ul apreciativ al efortului și cel specific procesului de rezolvare.
- Investiți timp în a afla despre universului elevului. Cum își petrece timpul în afara școlii? Ce îl atrage? Ce experiențe de învățare de succes a avut în (afara) școlii? Relația dintre voi doi va motiva și îți va oferi indicii despre cum școala poate deveni o poveste despre încredere și progres.
Asigurați-vă că nu stingeți mereu focuri, ci le și preîntâmpinați. Întocmiți un contract al clasei cu așteptările privind comportamentele și obiectivele pro-învățare. Clarificați impactul respectării și al nerespectării, inclusiv cele incluse de regulamentul școlii. Atmosfera din jurul contractului va fi pozitivă, de comunitate în care fiecare elev este important și indispensabil.
În același timp, concentrați-vă pe ceea ce pot face elevii în diverse situații – ce pot face:
- când au rămas în urmă?
- când nu înțeleg și se simt depășiți de situație?
- când au o stare emoțională aparte?
- când au un conflict cu un coleg?
- când un eveniment din afara școlii le-a acaparat disponibilitatea pentru învățare?
- când le este foame/sete/se simt rău?
- când „nu le place” lecția/materia/profesorul?
Dacă elevul continuă să întrerupă după o perioadă de acomodare/exersare a comportamentelor, reveniți la nevoile autonomie – competență – relaționare. Ce nevoi(e) satisface prin comportamentul său?
- Are nevoie de un moment de autoreglare înainte de începerea lecției?
- Vrea să lege un raport cu dvs și acesta este „modul său de operare” deprins de-a lungul timpului?
- Nu vede ce-i în avantajul propriu să participe în mod pozitiv?
- Ocupă rolul de „rebel” și vrea să își păstreze statutul în ochii colegilor?
- Nu vede cum ar putea să participe în mod pozitiv?
- Evită posibilitatea de a greși cu orice preț?
Fără să renunțați la consecințe (ceea ce permiteți va prinde rădăcini), primiți-l în clasă mereu cu ochi noi și încrezători. Este foarte probabil că veți fi singura persoană care o va face până când schimbările în comportament devin observabile. În funcție de întrebările la care vă răspundeți despre nevoile sale, construiți relația și o rutină care îl sprijină în satisfacerea lor.
Cel mai probabil, nimic! Repetați, repetați, repetați pentru minim 3-4 săptămâni de școală consecutive. Orice schimbare are nevoie de timp, mai ales când nu vine direct din motivația intrinsecă a actorului. Chiar și atunci, așa cum le veți povesti elevilor, rezultatele observabile necesită efort și timp. Plantați în fiecare an (profunzimea discuțiilor va evolua cu ei) o sămânță în ghiveci și observați-o cu elevii. Uneori, pare că nu va crește nimic niciodată sau că procesul a stagnat. Apoi, ca de nicăieri – schimbare!
