Catalogul creț Nastasia Alexandru elevii predau

Copiii predau

Întrebarea pentru care am plecat la drum de toamnă a fost „Cum își predau copiii lecțiile noi?”. Pregătind articolul, aceasta a devenit „Cum devin copiii maeștrii în învățare?” pentru a surprinde mai bine esența propunerii pe care o voi contura.

Așadar, despre ce este vorba? În cea mai simplă formă, discutăm despre o strategie centrată pe elev: elevul pregătit să predea și elevul pregătit să învețe.

În multiplele sale ipostaze, întâlnim diferite forme de organizare:

Catalogul Creț Nastasia Alexandru elevii copiii predau

Și trei feluri principale de lecții:

  1. lecție remedială (classwide peer tutoring, reciprocal peer tutoring)
  2. lecție nouă pentru toți elevii (peer instruction, peer assisted learning, K-PALS)
  3. lecție pentru elevii mai mici (cross-age peer teaching)

Am inclus terminologia în engleză în cazul în care vreți să aprofundați subiectul articolului. Fiecare program menționat între paranteze are propria rețetă și este susținut cu muncă de cercetare ce i-a urmărit eficacitatea. 

Impactul

Am navigat între studii și am observat câteva arii de impact:

Catalogul creț Nastasia Alexandru elevii copiii predau

 

Toate acestea sunt posibile deoarece abordarea elev:elev dinamizează și responsabilizează.

 

Elevul-profesor:

  • își organizează informațiile
  • conștientizează și adresează propriile neclarități
  • descoperă semnificații/legături noi
  • comunică într-un scenariu nou
  • primește feedback în timpul și la finalul interacțiunii (răspunsurile elevului, feedback despre lecție)
  • își reformulează/reconsideră abordarea

Elevul care învață:

  1. este atent/implicat deoarece profesorul este „de-al său”
  2. pune întrebări și cere ajutorul
  3. folosește strategii de învățare diverse
  4. oferă feedback punctual
  5. devine mai conștient de proces, dezvoltând o mentalitate de creștere
  6. dezvoltă relații de grijă/prietenie cu elevi cu care poate nu ar fi interacționat
  7. își identifică modele de urmat printre colegi

Dacă ne amintim de cele trei nevoi psihologice care susțin motivația, vom observa ca atunci când copiii devin profesori, cerințele pentru competență, relaționare și autonomie primesc răspuns.

Profesorul:

  1. planifică: scop, perioadă, rutina unei sesiuni, tehnici și metode, etc. Impactul poate fi atins în măsură în care strategia este clară și aplicată consecvent.
  2. pregătește copiii să fie profesori și să învețe (detalii în continuare)
  3. oferă sprijin/instruire în funcție de designul strategiei
  4. observă dinamica clasei într-un context diferit
  5. oferă feedback formativ

Dacă lecțiile implică elevi din clase paralele sau clase diferite, școala:

  1. devine un spațiu mai sigur (agresivitatea scade)
  2. se populează cu modele de urmat în învățare
  3. poate folosi abordarea elev:elev pentru a adresa subiecte importante precum sănătate fizică și psihică, activitatea online, autoreglarea, etc.

Subliniez

Evaluarea joacă un rol principal în asigurarea impactului dorit. Nu doar că elevul-profesor își limpezește calea către propriul progres academic, însă elevul pe care îl ghidează devine un maestru al propriului proces de învățare. Evaluând munca unui coleg, acesta devine mai conștient de propriile alegeri și învață să își evalueze munca astfel încât să o poată corecta. Evaluarea din partea unui coleg și auto-evaluarea, se pare, cântăresc mai mult în progresul academic decât evaluarea din partea profesorului.

Cum pregătim elevii să predea

Dacă nu din prima, din a doua săptămână de școală poți să începi să pregătești copiii să devină maeștrii în învățare. Îți sugerez:

  1. Întreabă un coleg – înainte ca o întrebare să ajungă la tine, creează un rol (eu l-am numit Explicatorul) și o rutină astfel încât copiii să apeleze la ajutorul unui alt coleg în fiecare zi.
  2. Metoda gânditului cu voce tare – elevul povestește cum rezolvă o problemă în timp ce o face. Modelează metoda și glăsuiește dubiile, alternativele și capcanele.
  3. Creează contexte diferite pentru feedback între elevi- oral, scris, notă, etc. și solicită la rândul tău feedback. Speră la feedback mai puțin roz și folosește-l ca ancoră pentru când elevii se vor posomorî la auzul feedback-ului.
  4. Metoda gândește singur – gândește în pereche – împărtășește cu clasa (think, pair, share) – elevul exersează comunicarea propriilor idei.
  5. Peer instruction (Mazur) – punctați lecțiile de predare cu întrebări calitative prin care elevii găsesc semnificația conceptului predat. Metoda este folosită mai ales în științe pentru a susține învățarea dincolo de formule.
  6. Metoda Jigsaw – clasa este împărțită în echipe egale. Dacă ai segmentat lecția în cinci părți, echipele vor avea cinci membrii. Fiecare elev din echipă are responsabilitatea unei anumite părți din lecție. Vei organiza conținutul lecției în așa fel încât părțile sale să se potrivească ca piesele unui puzzle (jigsaw) și vei pregăti materialul de studiu corespunzător. Fiecare elev va deveni expertul grupului său. După ce studiază partea sa de lecție, expertul se va grupa cu cei care au avut aceeași responsabilitate în echipele vecine. Vor împărtăși între ei ce au înțeles, se vor corecta și completa, și se vor asigura că toți sunt experți. Se întorc în echipe și predau colegilor partea lor de lecție. Colegii ascultă, iau notițe, pun întrebări și ulterior, completează cu zona lor de expertiză. La final, profesorul evaluează oral sau în scris pentru a identifica dacă este nevoie să intervină.
  7. Predarea unor micro-lecții, folosind un tipar. (detalii în continuare)
  8. Cu elevii de gimnaziu și liceu, parcurgeți un plan de lecție și exersați formularea obiectivelor și a criteriilor de succes. Planificați împreună o lecție.
  9. Cu cei mai mici, povestiți că fiecare oră are un obiectiv și provocați-i pentru o perioadă să îl numească la finalul orei. Transformați ora într-o ghicitoare – care credeți că a fost misiunea noastră în această lecție? Bonus – primiți feedback!
  10. Pregătiți elevilor o „ofertă” cu metode de predare și învățare relevante pentru designul strategiei pe care o veți aplica. Exersați-le împreună.
  11. Provocați elevii cu întrebări dincolo de imediat – Cum puteți folosi.. în viața de zi cu zi? Cum ar fi dacă…? Cum i-a venit ideea să…? Ce dezavantaje are…? și rugați-i să vă explice/argumenteze.

Micro-lecții

În clasa pregătitoare, am predat primele litere delimitând o parte din lecție ca tipică. Apoi, am invitat elevii să devină profesori de română. Am clarificat tiparul pe care urmau să îl folosească pentru structură și am predat ștafeta.

Pentru 5-10 minute, la începutul orei, profesorul avea atenția clasei.  Colegii răspundeau, puneau întrebări și ofereau feedback, ghidați de mine, la final:

  • Cum este materialul pregătit? (desen, poză)
  • Cum au fost exemplele? (interesante, dificile, amuzante, etc.)
  • Ce vă inspiră/ce idee ați folosi în lecția voastră? (de exemplu, au fost foarte impresionați când un coleg a desenat litera cu segmente diferite de culoare. Aproape toți au replicat tehnica la un moment dat.)

Am dus micro-lecțiile și în orele de matematică. În cazul acestora, profesorul pregătea o problemă, o provocare de logică sau exerciții inspirate de lecția predată de mine. Pe măsură ce micro-lecțiile au avansat, copiii au început să introducă elemente din afara tiparului și să fie mult mai încrezători în prezența lor în fața clasei.

Un fel de concluzie

Anticiparea provocărilor, planificarea și managementul rutinei pot fi laborioase. Pornește cu activități de pregătire și familiarizează-te cu programele existente; te vor ghida în moduri surprinzătoare. Spre exemplu, eu nu aș fi anticipat aspectul confidențialității între elevi când consideram o intervenție remedială.

Cu tot efortul considerat, studiile și poveștile de la clasă concluzionează că impactul este real și că implicarea elevilor ca profesori merită atenție. Din experiența proprie, care nu a fost atât de elaborată pe cât ar fi putut să fie și la care voi reveni cu o privire mai ascuțită, declar că am încredere: copiii devin maeștrii în învățare atunci când exersează rolul de maestru.

Extra

  • Rămâi curios și învață de la elevi despre ariile lor de expertiză (jocuri, cărți, filme, etc.)
  • Încurajează-i să pregătească o listă cu subiecte de care ei sunt interesați. Tu alegi și pregătești o lecție, urmărind obiectivele și criteriile de succes indicate de ei.
  • Organizați un târg sau o serie de lecții dedicate pasiunilor personale. Cum veți pune în valoare cel mai bine ceva atât de personal și important?

Din atâtea rânduri, visez că măcar unul a purtat o idee relevantă pentru povestea clasei tale.

Pe curând,

Nastasia

Referințe

  • Double, K.S., McGrane, J.A. & Hopfenbeck, T.N. – The Impact of Peer Assessment on Academic Performance: A Meta-analysis of Control Group Studies
  • Fulk, B & King, K. – Classwide peer tutoring at work
  • Knight, J.K. & Brame, C. J. –  Peer Instruction
  • Topping, K. &  Ehly, S. – Peer-Assisted Learning
  • Zhbanova, K.S., Rule, A.C. & Stichter, M.K. Identification of Gifted African American Primary Grade Students through Leadership, Creativity, and Academic Performance in Curriculum Material Making and Peer-Teaching: A Case Study.
  • mazur.harvard.edu/research-areas/peer-instruction
Share

Dacă ți-a plăcut acest articol și vrei să te anunț când îl voi publica pe următorul, te invit să te alături Comunității Iubitorilor de Bigudiuri

Subscription Form

Poate ți-ar plăcea să citești din următoarele articole

1 Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *