Catalogul Montessori: Ce sunt tendințele umane?

De unde pornim?

Pentru a mă apropia de esența răspunsului măcar cu un pas în plus față de ceea ce aș reuși cu o simplă descriere, lungesc această introducere despre tendințele umane dându-mă un pas în spate. Vă invit să simțiți bezna unei nopți tropicale. E un întuneric plin de răsuflări. Forme și forțe foșnesc unele printre altele, înălțând vocale înțepate și tăvălind gâtleje mârâite. Imaginați-vă această frământare vitală, din care lumina va desluși solzosul de blănos și aerianul de adormit…Sau poate preferați imaginea unui bulb pe care dr. Maria Montessori o propune într-una din diagramele sale…Sau poate veți găsi o alta, mai cuprinzătoare, mai personală și mai relevantă pentru ceea ce urmează…O sămânță, vreun Big Bang, somnul…Oricum veți alege, tendințele umane vor fi ceea ce încurajează aceste începuturi misterioase să se întindă către lumină, hrănindu-le fără oprire.

Ce sunt tendințele umane în filosofia Montessori?

În cercetarea sa extinsă, mai întâi, alături de copii cu dificultăți de învățare și mai apoi, alături de copii fără astfel de provocări, dr. Montessori a observat că dezvoltarea copilului poate fi surprinsă de succesiunea a patru etape. În fiecare etapă, tendințele umane lucrează în ritm cu nevoile și caracteristicile vârstei, cu scopul de a forma un individ liber și responsabil. Dr. Montessori nu fost prima și nici ultima care sa propună o etapizare a dezvoltării copilului. Ceea ce a fost remarcabil, însă, din punctul meu de vedere, pentru vremurile în care își desfășura munca, a fost felul în care propunerea sa a surprins importanța intervalului 0-3 ani („mintea absorbantă”) și a respectării tendințelor umane.

Deși numindu-le, am putea să ne păcălim că lucrează separat, tendințele sunt intim interconectate. Mai mult, acestea sunt ceea ce împărtășim indiferent de locul și timpul în care ne naștem, ceea ce ne apropie de primii oameni ai istoriei și de viitoarele colonii de pe Marte. Tendințele umane sunt fațete ale aceleiași forțe/energii de a deveni, cât și instrumente pentru a o observa mai îndeaproape.

Cu toată tentația metaforei la o parte pentru moment, vă prezint tendințele umane urmărite de ghizi și asistenți într-o clasă Montessori:

1. Orientare (orientation)
2. Explorare (exploration)
3. Observare (observation)
4. Ordine (order)
5. Comunicare (communication)
6. Abstractizare (abstraction)
7. Manipulare (manipulation)
8. Activitate (activity)
9. Muncă (work)
10. Imaginație (imagination)
11. Exactitate (exactness)
12. Repetiție (repetition)
13. Perfecționare (self-perfection)

Și unde vrem să ajungem?

Cunoașterea tendințelor umane ne responsabilizează să creăm contexte de învățare care să le permită manifestarea. Acest enunț, însă, nu este despre o educație fără reguli, în care copilul este lăsat să aleagă pentru sine înainte de a fi echipat cu informațiile și competențele cheie. Ne vom apropia mai mult de această idee în articolele următoare.

Contrar unor presupuneri cu care și eu m-am răsfățat în trecut, educația în spirit Montessori este precisă, cu reguli, conduite și principii clare. Pentru familiarizarea cu ceea ce se întâmplă cu ideile dr. Montessori într-o clasă, vă rog să vă minunați cu o serie de videoclipuri din grădinițe și școli Montessori pe Montessori Guide.

Câteva exemple despre cum putem aborda învățarea din punct de vedere al tendințelor:

• modul în care organizăm clasa/casa/camera: orientare, explorare, ordine, manipulare, activitate
• autocontrolul de a nu interveni când copiii dezbat regulile aceluiași joc a mia oară: comunicare, exactitate, repetiție, perfecționare, orientare socială
• timpul de lucru – copilului îi este oferit timp să lucreze, să atingă concentrarea profundă și să revină în mod firesc, fără întreruperi: manipulare, activitate, muncă, abstractizare, imaginație

Când respectăm tendințele umane, le folosim pentru a răspunde nevoilor din diferitele etape de vârstă. Tendințele sunt cu noi pe parcursul întregii vieții. Însă, în funcție de perioadă, se manifestă și sunt prioritizate diferit. Vom compara primele două etape de dezvoltare pentru a surprinde mai bine aceste nuanțe în articolul următor.

(cel puțin) Observare, repetiție, muncă și perfecționare în acțiune

Pentru a înțelege în ce măsură suntem atenți la tendințele umane și ce trebuie să schimbăm, avem nevoie să observăm fără prejudecată ceea ce ni se prezintă simțurilor. Pare mai ușor decât este, de aceea, vă propun trei exerciții pornind de la același tabel, cu scopul de a descoperi tendințele în acțiune și de a antrena observatorul. După cum spune și subtitlul, vin în întâmpinarea tendințelor voastre de a observa, repeta, munci și de a vă perfecționa – cel puțin!

• 

• 

1. Începeți prin a vă observa pe parcursul unei zile întregi, din momentul trezirii până la culcare. Notați pentru fiecare tendință măcar un indiciu senzorial. Ce tendințe v-au fost mai ușor de observat? Ce tendințe au părut mai ascunse?
2. Dacă lucrați cu copii sau aveți copii în preajmă, priviți acțiunile lor folosind lentila acestor tendințe. Rămâneți doar cu ceea ce se vede și permiteți presupunerilor să se evapore. Doar exersând veți realiza câte presupuneri ne acompaniază și vă veți detașa de ele pentru scopul observării obiective a comportamentelor.
3. După ce ați repetat acest model de observare, cum ar fi dacă l-ați prezenta și propune elevilor ca parte dintr-un proiect sau ca formă de jurnal? Cum ar putea fi valoros ca instrument de dezvoltare personală?

În finalul documentului, veți găsi trei exemple de tendințe și observațiile lor. Documentul nu este editabil de dragul scrisului de mână. Dacă îl doriți în alt format, sunt la un mesaj distanță.

În articolul următor, ne vom concentra pe cum putem spori farmecul și impactul activităților cu copiii. Pentru o astfel de misiune măreață, dr. Montessori propune educația cosmică, o abordare care va deveni evidentă după ce vom considera schimbările care se produc între primele două etape de dezvoltare (0-6 ani; 6-12 ani).

Sper să reveniți cu plăcere marți,

Nastasia